Cum instalezi WordPress pe o găzduire cPanel
WordPress se instalează în două feluri pe un cont cPanel: cu instalatorul automat, în câteva minute, sau manual, pas cu pas. Rezultatul e același site; diferă cât control ai pe detalii. Mai jos ai ambele variante și deciziile pe care le iei în timpul instalării, pentru că unele nu se mai schimbă ușor după.
Varianta rapidă: instalatorul de aplicații din cPanel
În cPanel, în grupul Software, există un instalator de aplicații. La RobixHost se numește Softaculous Apps Installer. La alți furnizori poate fi un alt instalator sau un set de unelte dedicate WordPress, dar ideea e aceeași: creează baza de date, dezarhivează fișierele în directorul corect și scrie configurarea, fără să atingi nimic manual.
- Deschide instalatorul și alege WordPress. Dacă nu găsești pictograma, scrie numele în căsuța de căutare din capul paginii cPanel.
- Alege protocolul și domeniul. Pune https://, nu http, și verifică de două ori domeniul dacă ai mai multe pe cont. Câmpul de director îl lași gol dacă vrei site-ul direct pe domeniu; dacă scrii ceva acolo, site-ul ajunge la o adresă de forma domeniu.ro/ceva, iar mutarea ulterioară e muncă în plus.
- Completează titlul și descrierea site-ului. Se schimbă oricând din administrare, deci nu pierde timp aici.
- Setează contul de administrator. Aici se greșește cel mai des. Detaliile sunt mai jos, în secțiunea următoare.
- Deschide setările avansate. Acolo vezi numele bazei de date și prefixul tabelelor. Merită o privire chiar dacă nu schimbi nimic.
- Pornește instalarea. În două-trei minute primești adresa de administrare, de forma domeniu.ro/wp-admin. Intră imediat și verifică că te poți autentifica.
De reținut: instalatorul creează o bază de date nouă pentru fiecare site, iar numărul de baze de date diferă de la plan la plan. Pachetul de intrare are una singură, deci acolo încape un singur WordPress.
Ce alegi la instalare și de ce
- Utilizatorul de administrator nu se numește „admin”. Atacurile automate pe WordPress încearcă primul „admin”, apoi numele domeniului. Dacă utilizatorul nu există, nu mai are pe ce să ghicească parola. Alege un nume care nu apare public pe site, nici ca autor al articolelor.
- Parola o generezi, nu o inventezi. Instalatorul are un generator; pune parola în managerul de parole pe loc, nu „o ții minte”.
- Prefixul tabelelor. Implicit e wp_. Schimbarea lui nu e o măsură serioasă de securitate, dar e utilă într-o situație concretă: dacă pui două instalări în aceeași bază de date, prefixele distincte le țin separate. Decide acum, pentru că după instalare schimbarea cere editat direct în baza de date.
- Adresa de email a administratorului. Pune una la care ai acces real și care nu e pe domeniul care tocmai se instalează. Pe acolo vine linkul de resetare a parolei exact atunci când site-ul e căzut.
- Modulele sugerate de instalator. Unele instalatoare bifează din start două-trei module. Debifează-le. Pornești curat și adaugi doar ce îți trebuie.
Versiunea de PHP și baza de date
WordPress recomandă oficial PHP 8.3 sau mai nou și MariaDB 10.11 sau MySQL 8.0 sau mai nou. Tehnic funcționează și pe PHP 7.4 cu MySQL 5.5.5, dar acele versiuni au ieșit din suport și nu mai primesc corecții de securitate.
| Componentă | Recomandat de WordPress | Minim care încă funcționează |
|---|
| PHP | 8.3 sau mai nou | 7.4, ieșit din suport |
| MariaDB | 10.11 sau mai nou | — |
| MySQL | 8.0 sau mai nou | 5.5.5, ieșit din suport |
| Conexiune | HTTPS | — |
Versiunea de PHP a domeniului se schimbă din cPanel, din MultiPHP Manager, aflat tot în grupul Software. Setează-o înainte de instalare. Dacă urci câteva versiuni după ce site-ul e plin de module, orice modul vechi care se rupe o face direct în pagină și nu știi care e vinovatul.
Varianta manuală, pas cu pas
- Descarci arhiva oficială. Doar de pe wordpress.org. Arhivele „cu teme premium incluse” de pe alte site-uri vin, foarte des, cu cod adăugat.
- Creezi baza de date și utilizatorul. În cPanel, în grupul Databases, deschizi MySQL Databases. Creezi baza, creezi un utilizator separat, apoi îl adaugi pe baza respectivă cu toate privilegiile. Notează-ți numele bazei, utilizatorul și parola: cPanel prefixează automat numele cu numele contului, deci nu sunt exact ce ai scris tu.
- Urci fișierele. Prin FTP sau, mai simplu, din File Manager, din grupul Files: intri în directorul domeniului, urci arhiva și o dezarhivezi acolo. Atenție la capcana clasică — arhiva are înăuntru un folder numit wordpress. Dacă îl lași așa, site-ul ajunge la domeniu.ro/wordpress. Mută conținutul folderului un nivel mai sus și șterge folderul rămas gol.
- Pornești instalarea din browser. Deschizi domeniul și ajungi pe pagina de instalare. Completezi datele bazei de date, apoi titlul site-ului și contul de administrator, cu aceleași reguli de mai sus. WordPress scrie singur fișierul de configurare; dacă nu are drept de scriere, îți afișează conținutul pe ecran ca să îl salvezi tu într-un fișier numit wp-config.php.
- Ștergi arhiva de pe server. Rămâne în director după dezarhivare și nu are ce să caute acolo.
Când merită varianta manuală? Când contul nu are instalator automat. Când vrei o structură anume de directoare, de exemplu fișierele WordPress într-un subdirector și site-ul servit de la rădăcină. Și când muți un site existent și ai deja o copie a bazei de date, fiindcă atunci o instalare curată doar îți încurcă fișierele.
Primele lucruri de făcut după instalare
- Activezi certificatul SSL. În cPanel, în grupul Security, deschizi SSL/TLS Status, selectezi domeniul și rulezi AutoSSL. Certificatul se reînnoiește apoi singur. După ce e activ, verifică în setările generale ale WordPress că ambele adrese ale site-ului încep cu https.
- Schimbi structura linkurilor. La setările de linkuri permanente alegi varianta cu numele articolului. Unele instalări pornesc cu adrese care conțin data sau doar un număr, iar schimbarea lor mai târziu înseamnă redirectări pentru fiecare pagină.
- Ștergi ce nu folosești. Temele de rezervă lăsate de WordPress, modulele puse de instalator, articolul și pagina de exemplu, comentariul de probă. Nu dezactivate, șterse. Un modul dezactivat are în continuare cod pe server și tot trebuie actualizat.
- Verifici indexarea. În setările de citire există o opțiune care cere motoarelor de căutare să nu indexeze site-ul. E utilă cât construiești, dar debifeaz-o înainte de lansare, altfel aștepți luni de zile vizitatori care nu vin.
- Pornești actualizările automate de securitate. Majoritatea site-urilor WordPress sparte nu cad din cauza parolei, ci a unui modul vechi lăsat neactualizat.
Instalarea e partea ușoară. Site-ul îl ține în picioare serverul de sub el: PHP recent, stocare rapidă și un backup care există cu adevărat. Pachetele de găzduire RobixHost vin cu cPanel, NVMe, SSL gratuit și backup, iar dacă muți un WordPress deja construit, migrarea o facem noi, fără cost — pașii sunt în ghidul despre mutarea găzduirii fără downtime.
Citește și